Am asistat vineri, in cadrul unei sesiuni de comunicari despre arheologie la discursul doamnei Zoe Petre. Asteptam cu nerabdare sa aud ce tema o sa isi aleaga, deoarece ea avea aceasta libertate, sa faca un discurs liber, despre orice, fara sa ii anunte pe organizatori dinainte. A inceput printr-o intrebare la auzul careia mi s-au ciulit urechile si mai tare, tinand cont de faptul ca in ultima perioada aceasta intrebare imi zburda si mie prin cap.
Cum isi justifica munca un istoric, si, si mai si un arheolog?
De ce sa convingi pe cineva ca este bine(?!), util, frumos, sa il lase pe un astfel de personaj inarmat cu un bisturiu, spaclu sau dictionar,
sa ii scormoneasca trecutul? Cum sa il convingi pe un taran( nu in sens peiorativ, doar asa) ca fundul curtii lui, sub cosmelia unde isi tine gainile, este o basilica paleocrestina de secol 6, de exemplu, care trebuie dezvelita si restaurata? Si daca il convingi pana la urma, oare chiar trebuie dezvelita? Daca in locul cosmeliei cu gaini ar fi fost un spital, se mai punea problema sa darami spitalul?
Si pana la urma, de ce sa dezgropi monumente, in loc sa construiesti altele noi? Cum convingi pe cineva( o autoritate a statului sau orice tip de asociatie sau ONG) sa investeasca in "sapat" cand mai profitabil este sa "inalti" ceva? Si daca il convingi pana la urma, cu ce scop o faci? Care este finalitatea suprema? Profitul care s-ar putea ivi de pe urma turismului in zona respectiva, in caz ca este ceva ce ar atrage vizitatori?( e meschin) Orgoliu personal?( e egoist) Demers pur stiintific, deci pentru progresul cunoasterii si binele viitor al umanitatii care este datoare sa isi aplece ochii spre un trecut mai mult sau mai putin glorios?( e bombastic).
Discursul doamnei Zoe Petre care a pornit de la acea prima intrebare s-a dezvoltat de o alta maniera deoarece nu era destinat unui public larg si nu era de populiazare, evident, era destinat tocmai unora ca mine care nu mai trebuiau convinsi de utilitatea arheologiei. A ridicat aceasta problema si eu asteptam cu sufletul la gura sa aflu un raspuns pe care si eu ma chinui sa il dau, raspuns pe care evident ca nu l-am primit ( ca orice istoric respectabil, nu a dat o sentinta doar a problematizat).
In timp ce audiam mi-am adus aminte de un taximetrist guraliv care, dupa ce m-am urcat in masina a inceput acel dialog plictisitor:"Aglomerat azi nu?..siii..sunteti studenta? La ce?". Mi-a zis stupefiat ca el a avut in masina tot felul de meserii de la medic la zilier, dar ca de arheolog nu a auzit. Cum puteam sa ii explic omului care e pasiunea mea cand el m-a intrebat: "Adica cum, eu platesc impozit la stat si din banii aia voi sapati dupa pietre si oase?"
duminică, 13 aprilie 2008
De ce imi place istoria(?!)
Publicat de
Coji de portocale
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
1 comentarii:
Nu pot sa cred ca nimeni nu a comentat pana acum. Chiar imi pare interesanta chestiunea :)). Si chiar te-as ruga sa dezolvti tema, pt ca imi pare groaznic pentru o vaduva sa-si lase casa facuta din chirpici de rapostatu' sa fie vanduta/ daramata. Ma rog, daca ai avea timp, cred ca si tu ai cauta date si alte nebunii. Frumos post, frumoasa abordare.
Dar mi-a parut rau ca n-am citit parerea ei, ci ca mai mult ai generalizat.
O sa citesc cu atentie posturile din aria asta. Poate asa o sa-mi placa si mie istoria ;)
Trimiteți un comentariu